Autoritățile române ar trebui să reziste tentației de face înaintea alegerilor parlmentare cheltuieli care ar afecta consolidarea fiscală din ultimii ani, iar pe termen mediu să crească competitivitatea, pentru a valorifica potențialul foarte bun de creștere al țării, recomandă BERD, informează Mediafax.
„Obiectivul de deficit bugetar pentru acest an, de 2,2%, va fi dificil de atins, dar este important ca Guvernul să încerce să rămână cât mai aproape de acest nivel, pentru a ajuta la menținerea încrederii investitorilor. Este foarte important să fie menținută (percepția bună față de România – n.r.). Există întotdeauna tentația de a cheltui mai mult înainte de alegeri, iar mesajul pe care îl transmitem este ca autoritățile să încerce să reziste acestor tentații”, a declarat agenției Mediafax economistul BERD Peter Sanfey, care acoperă în cadrul BERD mai multe state, între care și România.
Ajustarea fiscală din ultimii ani a fost „impresionantă” și în același timp „dureroasă”, însă România a obținut încrederea instituțiilor internaționale și a piețelor financiare, a afirmat Sanfey.
„Executivul ar trebui să evite orice fel de măsuri fiscale iresponsabile. Consolidarea fiscală din România a fost impresionantă în ultimii ani. În anii de boom economic au fost făcute unele angajamente care în mod clar nu erau sustenabile, precum cele în privința salariilor din sectorul public și pensiilor. Ajustarea a fostdestul de dureroasă, dar rezultatul a fost o impresie bună în fața instituțiilor financiare internaționale și pe piețele financiare, în urma respectării angajamentelor fiscale în cadrul acordului cu FMI, UE, BancaMondială și BERD”, a spus economistul BERD.
BERD a îmbunătățit vineri prognoza de creștere economică a României în acest an de la 0,8%, cât estima în ianuarie, la 1,2%. Prognoza economică a BERD este acum mai apropiată de cea a FMI (1,5% pentru acest an), precum și de cea a Comisiei Europene (1,4%).
„Am fost foarte conservatori. La 0,8% am analizat, am luat încalcul evoluția mai bună de anul trecut, precum și faptul că România ar trebui să aibă o creștere mai rapidă, este o economie cu un potential ridicat și trebuie să recupereze mult. Am început să înregistrăm și o oarecare creștere a cheltuielilor publice, iar acestea pe termen scurt ar putea susține un pic creșterea (economică, n.r.), însă, evident, există și aspecte fiscale care trebuie luate în calcul pe termen mediu”, a adăugat Sanfey.
În pofida îmbunătățirii perspectivelor pentru România, persistă încă riscuri pentru evoluția economică a țării, ca și pentru alte state din regiune, a arătat el.
România are un potențial ridicat de creștere economică și poate reduce decalajul față restul statelor UE, însă trebuie să remedieze deficiențele legate de infrastructură, de dezvoltarea pieței financiare, precum și cele referitoare la aplicarea legislației privind concurența sau de guvernanță corporatistă.
„Economia are foarte mult potențial odată ce se îmbunătățește situația la nivel global. PIB pe cap de locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare este sub jumătate din media UE. Cineva poate privi la această situație și să fie pesimist față de situația României, dar ar trebui să existe mai mult optimism, pentru că sunt așteptări ca acest declaj să fie redus cu timpul, dacă sunt urmate politicile adecvate. Depinde de atragerea de investiții, de un climat favorabil acestora, o forță de muncă bine calificată și de politici macroeconomice stabile”, a explicat oficialul BERD.
Referitor la ținta flexibilă a României pentru adoptarea euro (în 2015), Sanfey afirmă că zona euro trece printr-o perioadă dificilă din cauza problemelor din Grecia și alte state, iar pentru țări precum România ar fi mai bine să aștepte o îmbunătățire a situației din uniunea monetară și mai multă claritate înainte de a se angaja ferm în privința intrării în zona euro.
Ministrul Finanțelor, Florin Georgescu, a declarat recent că intrarea României în zona euro va fi stabilită după alegerile parlamentare din toamnă, în funcție de contextul intern și internațional.